Expoziția de artă contemporană Un pătrat distanță a avut loc in perioada 8-28 aprilie 2021 la Sala Brîncuși a Palatului Parlamentului din București si a adus impreună peste 50 de lucrări de pictură realizate de Laura Niculescu și Adrian Dică, artiști membri ai GRUND.
A SQUARE APART | UN PĂTRAT DISTANȚĂ – Expoziție de artă contemporană in București
Deschidere: Joi, 8 aprilie 2021 între orele 10:00 -17:00
Perioada de expunere: 8 – 28 aprilie 2021, L-V 10:00 – 17:00
Palatul Parlamentului
Centrul Internațional de Conferințe
Sala de Expoziții Constantin Brâncuși
Str. Izvor nr. 2-4, Sector 5, București
Text curatorial de Diana Andrei / clipul expoziției de artă vizuală poate fi văzut aici.
Expoziția alătură lucrările de artă contemporană a doi tineri pictori, Adrian Dică și Laura Niculescu, cunoscuți pentru prezentările lor in evenimente solo și colective din București și din alte capitale europene.
Picturile celor doi sunt plasate față în față într-un dialog între două serii de lucrări realizate in ultimii doi ani. Câteva dintre picturile expuse reprezintă pentru fiecare artist borne ale vechilor și noilor căutări artistice. Relația duală dintre lucrări se formează plecând de la o structură dimensională, alcătuită din elemente interconectate. O dimensiune este cea fizică, orizontală. Prin rabaterea ei egală și verticală o obținem pe cea spirituală. Apoi prin rabatere continuă apare un spațiu multidimensional. Așa s-a născut numele expoziției. “Apart”/ “Distanță” nu este despre separare, ci este despre relaționarea într-o structură de elemente care generează un spațiu de dialog.
Ambele proiecte se nasc dintr-o tensiune similară cu cea a unei persoane care, aflată într-un avion în zbor sau într-o situație pe care nu o poate controla, începe să reevalueze. Limitele și conexiunile cu vechiul peisaj devin temporar nule. Totul este reevaluat, recompus și distilat până când spațiul și timpul dispar.
Despre artiștii expozanți si lucrările de artă contemporană
Laura Niculescu continuă seria de lucrări de artă contemporană “Less is more”. Ea aprofundează procesul de eliminare a detaliilor inutile printr-un filtru moral și etic (amintind de deșertul uscat sau de nordul înghețat și însingurat) în căutarea autenticității și a libertății. Fațadele sunt eliminate, structurile sunt demolate, baza este ștearsă, timpul se estompează până la dispariție. Perspectiva clasică se transformă într-o schiță, elementele principale sunt extrase, reinterpretate și apoi în stadii succesive sunt resintetizate în puncte de referință artistice. În final “memoria unei fotografii de demult este condensată și picurată” în elemente geometrice pure, suspendate (punct, linie, dreptunghi).
Spațiul este reprezentat în lucrări figurative într-o perspectivă în care detaliile naturii sunt eliminate. Diferențele și distanțele dintre obiecte sunt păstrate și sintetizate. Compoziția este statică, cu unul sau două centre de interes. Există un maxim tonal și elementul geometric suspendat. În unele lucrări, dreptunghiurile sunt centrul de interes. Detaliile sunt gândite să fie complet și definitiv șterse.
Similitudinile compoziționale formale cu pictura egipteană sau bizantină sunt o încercare de a șterge limitările timpului, în timp ce tehnica respinge materialitatea excesivă a straturilor suprapuse de pastă într-o încercare de a șterge limitările spațiului, obținând astfel esența, adevărul.
Un pătrat distanță, expoziție de artă contemporană
Adrian Dică reliefează tensiunea între un spațiu potențial regăsit în realitate și unul exclusiv imaginat. Acest aspect a animat lucrările sale incă de la început. Peisajul său preapocaliptic este o reflecție a vietii interioare. Este plasat teoretic si cronologic intre prezent si viitor. Cu toții avem bine și rău, fericire și tristețe, veri însorite și ierni reci. Este o unitate de contrarii și paradoxuri care ne face viața semnificativă şi bogată în sensuri.
Adrian Dică reușește să facă din lucrările sale o imagine a vieții în sine şi puncte de întâlnire cu conştiinţa celorlalţi. Lucrările sale de referință in prezenta expoziție sunt din 2019-2021. Aceste doua picturi reprezintă ruine ale unor fabrici dezafectate (peisaje interioare personale), conditionate de timpul și spațiul unor amintiri trecute semnificative. Structurile fizice sunt scheme mentale abstracte ale unei atemporalități ale unui spațiu bazat pe percepție.
Palatul Parlamentului, București – Sala Brancuși pentru artă contemporană
Discursul artistic este intim și imaginativ, reveland existența unei conștiințe: atitudinea detasarii și reevaluarea memoriei. Lucrările lui Dică nu se nasc din percepțiile unui spațiu dat, oarecare si inclină balanța către un peisaj imaginat, inexistent real. “Semnul existenței unei conștiințe detașate obiective în interiorul subiectivitatii are menirea de a întregi și îndeplini condițiile necesare în exprimarea unui peisaj plăsmuit și inițial, cu valoare de adevăr“ spune Dică.
Din punct de vedere tehnic artistul a vizat o anume corectitudine validată de propria experienţă şi de metodele deja consacrate, pornind de la tehnicile specifice limbajului pictural (ulei, acrilic pe pânză). A căutat să experimenteze în temeiul unei expresivităţi finale. Fără a dezvolta o metoda strictă, repetitivă, integrează în tehnica folosită diverse variabile plecând de la culori acrilice, uleiuri până la folosirea baiţurilor pe baza de apă, sprayuri texturale, vopsea industrială şi pigmenţi. Pensula e folosită în general pentru contrapunct. Restul imaginii este construită folosind şpacluri, pene de şasiu, raclete sau pistol de vopsit.
Principiul general vizează mai multe cicluri de construcţie-deconstrucţie, adaos-extracţie de materie picturală şi de elemente ale discursului plastic. Acestea favorizează “convieţuirea” elementelor experimentale şi a factorului accidental asumat cu o abordare “corectă” tehnic, psihologic şi istoric.Doi artiști, doua puncte, o linie, a doua linie, mii de conexiuni între lucrări.
Abonează-te
Dă puțină creativitate inboxului tău. Promitem să-ți trimitem rar si constant chestii proaspete despre arta contemporană din România și nu numai. Te abonezi?